Nationalism si redresare economica
Hitler promisese maselor refacerea economica a Germaniei ("munca si paine") si s-a tinut de cuvant. in special prin intermediul unor lucrari publice, el a izbutit sa scoata tara din marasmul economic in care se zbatea. Din 1936, Germania a pornit reinarmarea. in aceste conditii, somajul a scazut drastic, de Ia 6 milioane de persoane in ianuarie 1933, Ia sub 1 milion Ia finele lui 1936. Iar in 1938, in Germania s-a facut simtita necesitatea unei forte de munca suplimentare. Si afacerile au prosperat, elita economica germana beneficiind si ea de relansarea economica a tarii.
Pentru cetatenii germani obisnuiti, care nu erau evrei, slavi, romi, martori ai lui Iehova sau comunisti, guvernarea lui Hitler a insemnat sporirea bunastarii. in plus, atasamentul fata de cauza national-socialista permitea depasirea barierelor sociale existente in Germania, inainte de 1933. Hitler a realizat, in fond, o minirevolutie sociala, care a fost imbratisata cu entuziasm de catre categoriile inferioare ale clasei de mijloc si chiar de catre muncitori.
Nationalismul, care-l ajutase pe Hitler atat de mult Ia cucerirea puterii, a continuat sa aiba succes Ia masele germane si dupa 1933. Refacerea Germaniei Mari si ruperea catuselor Versailles-ului erau teme acceptate de catre cei mai multi dintre germani. Iar obstinatia cu care Hitler chiar respecta unele dintre promisiunile pe care Ie facea i-a adus o popularitate fara precedent printre dictatorii Europei interbelice.
Asta nu insemna ca toti germanii l-au sustinut pe Hitler; unele grupuri germane i s-au opus activ dupa 1933. Zeci de mii de inamici politici au fost intemnitati, iar cateva mii au fost executati. Adversarii nazistilor au urmarit obiective diferite, iar in conditiile dure ale regimului totalitar ei n-au reusit sa se uneasca niciodata, fapt ce ofera o explicatie pentru lipsa lor de succes. in primii ani ai conducerii lui Hitler, principalii oponenti au fost comunistii si social-democratii din miscarea sindicala. Un al doilea grup de oponenti s-a ridicat din cadrul Bisericilor din Germania, catolica si protestanta. Insa eforturile lor erau focalizate pe mentinerea unei vieti religioase corespunzatoare, si nu pe rasturnarea lui Hitler. in sfarsit, in 1938 si apoi in 1942-1944, unii ofiteri cu grade superioare din armata, temandu-se de consecintele agresiunii externe hitleriste, au complotat impotriva lui Hitler, insa fara succes.