Partidul unic

Partidul Social-Democrat si cele de centru au fost curand dizolvate, doar national-socialistii ramanand un partid legal. Alegerile au devenit farse electorale. Singura misiune a Reichstag-ului ramanea slavirea Fuhrer-ului. Nazistii au preluat aparatul administrativ, pe care au inceput sa-l epureze. in acelasi timp, ei au creat o serie de organisme naziste paralele, dependente doar de Hitler.

in sfera economica, grevele au fost interzise, iar sindicatele desfiintate, fiind inlocuite de catre Frontul Muncii, O organizatie nazista. Avocatii, doctorii, inginerii si profesorii si-au vazut asociatiile profesionale inlaturate de catre cele national-sociaiiste. Nici viata culturala si intelectuala nu a fost neglijata de catre noii stapani ai Germaniei: s-a instituit un control strict asupra editurilor si universitatilor, iar un aparat brutal de cenzura a intrat in functiune.

in 1934, doar armata isi mentinuse independenta. Ea a reprezentat urmatoarea tinta a lui Hitler. Acesta a inteles ca elita militara germana, ca si marii industriasi erau suspiciosi in privinta "trupelor de asalt" (S.A.) naziste, un organism paramilitar alcatuit din circa 3 milioane de membri. in plus, conducatorii S.A. manifestau si unele semne de autonomie in relatia cu Hitler, ceea ce nu putea fi tolerat.

Hitler a organizat, in noaptea de 29/30 iunie 1934 ("noaptea cutitelor lungi"), o rafuiala cu liderii S.A. si cu ceilalti potentiali adversari politici care mai ramasesera. Presedintele Hindenburg si conducatorii armatei au salutat actiunea lui Hitler, imediat dupa aceea elita militara germana prestand juramantul de "supunere absoluta (...) fata de Conducatorul statului si al poporului german, Adolf Hitleft. Garda personala a lui Hitler (S.S.), formata din trupe de elita, dovedindu-si loialitatea prin uciderea liderilor S.A., a capatat noi atributii si puteri. Sub conducerea lui Heinrich Himmler, S.S. s-a alaturat politiei politice, Gestapo.

De Ia inceput, evreii au fost tinta speciala a persecutiilor naziste. Pana Ia sfarsitul lui 1934, cei mai multi avocati, medici, profesori si functionari evrei si-au pierdut slujbele sau dreptul de a-si practica meseriile. in 1935, asa-numitele legi de Ia Nurnberg au stabilit ca evrei erau aceia care aveau cel putin un bunic evreu, aceasta eticheta privandu-i de toate drepturile civile in cadrul statului german.